La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Negoești a județului Ilfov și avea în unicul ei sat 656 de locuitori ce trăiau în 103 case și 23 de bordeie. În comună funcționa o școală cu 37 de elevi (dintre care 7 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Budești a aceluiași județ, având 1916 locuitori în satul Nana și în cătunele Lacu Cocorului, Tejgheaua și Silvestru.

În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.