FILIALA JUDEȚEANĂ CĂLĂRAȘI
A ASOCIAȚIEI COMUNELOR DIN ROMÂNIA

Comuna Tămădău Mare

Comună membră ACoR din 30.07.2020

Prin HCL nr. 43 din 30.07.2020 comuna Tămădău Mare a devenit membru al Asociației Comunelor din România

Descrierea comunei

Atestarea documentară certă este la 8 iunie 1626 într-o pricină de hotar cu egumenul Mânăstirii Plumbuita când este amintit satul Plumbuita. La 1 decembrie 1791 cu prilejul unor plăți proprietărești este amintit satul Tămădău. Satul Dârvari datează de la începutul secolului XVIII, celelalte luând ființă după împroprietăririle ce au urmat revoluției din 1848. În anul 1828, în „Carte de la Valachie et de la Moldavie” a lui F. Friet, apărută la Viena, în zona studiată se pomenește numele Timodau-sus. În catagrafia din decembrie 1819 – ianuarie 1820, în care sunt arătați Birnicii județului Ilfov în Plasa Mostiștea există satul Tămădăul de Jos având ca stăpân Mânastirea Plumbuita.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Tămădău-Dârvari, făcea parte din plasa Mostiștea a județului Ilfov și era formată din satele Dârvari, Tămădău de Jos și Tămădău de Sus, cu 1176 de locuitori. Comuna avea trei biserici (una în fiecare sat), o școală mixtă, o moară cu aburi și două de apă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în plasa Negoiești a aceluiași județ, și comuna Călăreți-Șeinoaia, cu satele Brătășani, Călăreți, Pitișteanca și Șeinoaia, cu 769 de locuitori ce trăiau în 148 de case și 13 bordeie. Comuna avea două biserici (la Brătășani și Călăreți) și o școală mixtă, iar principalii proprietari funciari erau C. Atanasiu, G. Piteșteanu, frații Manolescu și statul.

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Sărulești a aceluiași județ. Comuna Călăreți-Șeinoiu avea 1200 de locuitori în satele Brătășani, Călăreți, Odăile-Podari, Polcești, Șeinoiu și Suliman, în vreme ce comuna Tămădău era formată din satele Dârvari, Plumbuita, Tămădău Mic, Tămădău Mare și din cătunul Slatina, cu 1755 de locuitori. În 1931, comuna Călăreți-Șeinoiu s-a desființat și a fost comasată cu comuna Tămădău.

În 1950, comuna Tămădău a fost transferată raionului Brănești și apoi (după 1956) raionului Lehliu din regiunea București. Satul Brătășani a luat în 1968 numele de Săcele, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat, luând cu această ocazie numele actual de Tămădău Mare. desprinsă în 1931) și a fost arondată județului Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.

Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile Mostiștei. Autostrada București–Constanța trece prin comună, dar nu o deservește prin nicio ieșire, cea mai apropiată fiind la Fundulea. Comuna este în schimb traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Călărașiul de București. Din această șosea, la Călăreți se ramifică șoseaua județeană DJ303, care duce spre sud la Sărulești, Gurbănești, Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Tot din DN3, la Tămădău Mare se ramifică șoseaua județeană DJ402, care duce spre nord la Fundulea și Belciugatele. Prin comună trece și calea ferată București-Constanța, pe care este deservită de punctul de oprire Mostiștea.

Zona geografică în care se află este nord-estul Câmpiei Române, într-un areal de crovuri din Câmpia Mostiștei (Bărăganul Sudic).

Vatra satelor comunei are o suprafață de 298 hectare, iar suprafața totală a comunei este de 4.148 hectare Teritoriul administrativ al comunei Tămădău-Mare, se învecinează :

  • la V, NV și SV cu orașul Fundulea;
  • la SE cu comuna Sărulești;
  • la E cu comuna Ileana;
  • La NE se învecinează cu comuna Drăgoești, județul Ialomița

DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAŢIILE
elementelor însumate ale stemei comunei Tămădău Mare, județul Călărași

Descrierea stemei:
Stema comunei Tămădău Mare se compune dintr-un scut triunghiular cu flancurile rotunjite, împărțit în furcă răsturnată. În partea superioară, în partea dreaptă, în câmp albastru, o dropie de aur. În partea superioară, în partea stângă, în câmp roșu, un buchet compus din șapte frunze de stejar de aur dispuse radial. În vârful scutului, pe argint, se află o cruce treflată de aur, cu bordură albastră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificațiile elementelor însumate:
Dropia face parte din fauna locală. Cele șapte frunze de stejar fac referire la bogăția silvică a zonei, iar numărul lor indică numărul satelor ce alcătuiesc comuna. Crucea face aluzie la crucea de piatră din Dârvari, atestată din anul 1794, precum și la biserica din satul Tămădău Mare, monument istoric datând din anul 1810.Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Constantin CHIRICĂ

PRIMARUL COMUNEI

Date de contact:

 Website: primaria-tamadau.ro
 E-mail: primariatamadau@yahoo.com
 Telefon: +40 242 643 444